duminică , iunie 24 2018
Home / Ştiri / 28 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990. În ce stadiu este dosarul

28 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990. În ce stadiu este dosarul

28 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990. În ce stadiu este dosarulmineriada

La 28 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, cercetarea judecătorească este abia la început. Cauza a fost trimisă în judecată anul trecut, în luna iunie, fiind vizate mai multe persoane, printre care Ion Iliescu, fost președinte, Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu, la data faptelor viceprim-ministru al guvernului interimar al României, și Virgil Măgureanu, fost director SRI.

La trimiterea în judecată, procurorii militari anunțau că dosarul are 413 volume, iar rechizitoriul are 2.000 de file. De altfel, președintele instanței supreme, Cristina Tarcea, a atras atenția asupra lipsei de spațiu pentru desfășurarea procesului, având în vedere numărul mare de documente și de parți.

"ÎCCJ nu are o sală în care să judece Dosarul Mineriadei. Am cerut ajutor pentru sală. Aceasta este realitatea din România, dar nimeni nu s-a gândit să îndrepte această strâmbătate din justiţia din România", spunea Cristina Tarcea în luna martie.

Prima înfățișare la instanța supremă a avut loc în februarie 2018. De anul trecut până în prezent au fost fixate 6 termene, cauza fiind în faza prealabilă judecății, cercetarea judecătorească începând efectiv după ce magistrații constată că instanța a fost sesizată în mod legal.

La fiecare termen s-au prezentat și părțile vătămate, sălile instanței fiind neîncăpătoare pentru desfășurarea ședinței, iar timpul acordat doar apelului fiind de câteva ore. Următorul termen a fost stabilit pentru 27 iunie.

Dosarul a fost redeschis în 2015. Decizia de redeschidere a cauzei a venit după o decizie din 2014 a CEDO, care a obligat România să continue investigațiile.

În dosar sunt judecați și Mugurel Cristian Florescu, fost adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare, Emil Dumitrescu, fost membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazemir Ionescu, fost vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, Adrian Sîrbu, fost șef de cabinet și consilier al primul- ministruului, Miron Cozma, la data faptelor președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, Matei Drella, fost lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Plăieș Burlec, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, Petre Peter, la acel moment comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne, și Alexandru Ghinescu, fost director IMGB.

Acuzațiile sunt de infracțiuni contra umanității.

"În zilele de 11 și 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice în contradicție cu cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.

Atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecințe:

1. moartea prin împușcare a 4 persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;

2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1388 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;

3. privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1250 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p..

În cadrul acestei acțiuni, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al Universității din București, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violenţă.

Conform hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonați de directorul acesteia.

Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.

Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii.

S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane, iar alte 3 au fost rănite, de asemenea, prin împuşcare.

Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii.

În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului și alte persoane având legătură cu manifestațiile din Piața Universității, imaginile cu actele de violență comise de mineri pe străzile orașului fiind mediatizate în întreaga lume.

Aceste evenimentele au fost urmarea actelor de diversiune și manipulare a opiniei publice de către autoritățile statului reprezentate de către inculpați, care au prezentat manifestațiile din Piața Universității într-un mod distorsionat și au acreditat ideea că ele sunt determinate de o așa-zisă ”rebeliune de tip legionar”. Manifestanții care își exprimau opiniile politice au fost prezentați ca persoane cu ocupații infracționale, ,,elemente extremiste, reacționare”, fiind etichetați de președintele ales al României ca fiind ”golani”.

Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în cazărmi aparținând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990.

În concluzie, obiectul acestei cauze îl constituie faptele comise începând cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populației civile, până la punerea în libertate a ultimei persoane private de libertate în mod nelegal.

În vederea administrării probatoriului au fost audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate și 589 de martori, fiind emise circa 2300 de citații", susțineau procurorii la trimiterea în judecată.

Check Also

Tudorel Toader, de acord cu solicitarea lui Șerban Nicolae către șefa CSM: ‘Eu o găsesc cât se poate de firească’

Tudorel Toader, de acord cu solicitarea lui Șerban Nicolae către șefa CSM: 'Eu o găsesc cât se poate de firească' Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, consideră că solicitarea pe care senatorul PSD Şerban Nicolae a înaintat-o preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Simona Marcu, prin care cere publicarea numelor procurorilor şi judecătorilor care în perioada 2005 - 2018 au luat parte la cursuri de pregătire şi orice altă formă de instruire şi formare organizate de SRI sau de structuri similare este "cât se poate de firească". Dan Barna descifrează anunţul lui Klaus Iohannis: ' Rămâne să lupte împotriva a ceea ce face PSD' "Am auzit şi eu de cerere. Eu o găsesc cât se poate de firească, dar eu cred că răspunsul pe care senatorul îl aşteaptă deja este implicit şi îl avem, pentru că magistraţii, potrivit legii, trebuie să dea şi au dat declaraţii pe proprie răspundere că nu au colaborat cu... Eu nu îmi imaginez că nu au dat declaraţii reale şi at..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *